Îl vedeam în faţa mea. Murdar, însângerat, trăgând
cu încrâncenare, ca şi cum ar fi ţintit propria-i viaţă. Mă zăreşte, în cele din urmă. M-ai găsit, un zâmbet forţat i se întipăreşte pe faţă, nu
mai sunt eu, vezi bine, cap de plastic, cap de fier, genunchi plini de fiare,
sfârtecaţi de fiare, nu mai sunt eu. Ştii, mă urcasem în trenul acela, într-un
vagon infect de marfă, în care transportau oi. Oi. Mă gândeam la ea şi mă apuca
disperarea, nu-mi aminteam cum arată, cu cât mă străduiam mai tare, cu atât îmi
era mai greu, parcă o uitam şi mai mult decât înainte. Parcă încerca să îmi
iese din trup, din simţuri, din amintiri, amintirile acelea ca un nor de
vapori, ieşind pe uşa crăpată a vagonului. Şi acolo am văzut-o pe ea. Nu, nu pe
ea Ea, ci altă Ea. Încerca să îmi vândă nişte cărţi, poezie, nu, nu mi-a plăcut
niciodată, ce să fac eu cu poezia pe front, îi zic, rânjindu-i în faţă, atunci
proză, nici măcar. Era altă Ea, înţelegi? Şi atunci am văzut lumina aceea
puternică şi am simţit arsura aceea îngrozitoare, iar apoi... nimic. Întuneric
de nepătruns. M-am trezit la spital, Neom, şi acolo am văzut o a treia Ea. Dar
nici această Ea nu era ca Ea. Mi-au spus că voiam să mă întorc la Ea, la cea
dintâi Ea, nu, eu pe front mă întorceam, nu, la Ea, la prima Ea.
duminică, 10 martie 2013
vineri, 8 martie 2013
Time forgets
Nu vedeam decât o singură uşă. Mă ardea atât de
tare, dar nu-l puteam smulge de la gât, mi se încleştau mâinile pe el. Iarăşi
parfumul acela de hortensii, pe unde se scurge, ieşisem de acolo, din cavoul
acela, de-aş putea deschide întunericul cu ochii, să-l luminez, să-i arăt
nopţii măruntaiele ei imaginare, poate s-ar speria şi m-ar trimite înapoi. M-ai
recunoaşte? Trecusem de uşa aceea, oglinzi peste tot, care sunt eu, mă simt
rece, sticloasă, e atâta sânge, de unde vine, din oglindă, mă arde prea tare,
iar apare, suflă pe o oglindă şi scrie, nu vreau să o mai văd, cine e, nu o
cunosc, cine e, îi aud glasul, ca valuri care se lovesc de stânci, lupii, din
nou lupii, îmi muşcă din curaj, miroase a ars, a piele calcinată, mă arde,
acolo unde şi-a înfipt colţii, mă arde...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)